17 proverbe românești și interpretarea lor:

În continuare veți găsi o listă cu proverbe și zicători mai mult sau mai puțin cunoscute și, bineînțeles, interpretarea lor. 

Aşchia nu sare departe de trunchi – se referă la faptul că tot ce se dezvoltă dintr-o rădăcină își păstrează esența; spre exemplu: copiii se aseamănă părinților prin aspectul fizic sau caracter.

Bate şaua să periceapă iapa – adică e nevoie de o aluzie ca să fie înțeleasă ideea.

Buturuga mică răstoarnă caru’ mare – vrea să spună că trebuie să fim atenți și la detalii căci, de multe ori, ele fac diferența într-o anume situație.

Capra sare masa, iada sare casa – acest proverb face referire la educație. Dacă părintele, adultul, face anumite lucruri mai puțin permise, în special de față cu cei mici, aceștia din urmă copiază fapta, dar cu posibilitatea intensificării ei.

Casa nemăturată musafiri așteaptă – aici se întâmplă o acțiune mai puțin fericită; probabil multora dintre noi ni s-a întâmplat ca atunci cand lucrurile din casa erau nelalocul lor, fix atunci să bată cineva la ușă.

Câte bordeie, atâtea obiceie – precum în cazul proverbele și a zicătorilor: fiecare popor cu învățăturile și tradițiile lui.

Câţi îi vede cu nădragi, toţi îi sunt dragi – o zicală care ia în derâdere femeile ușoare.

Ce-are-n gușă, și-n căpușă – aici întâlnim un sfat despre a fi sinceri și a spune ceea ce gândim, fără ocolișuri.

Ce ţi-e scris în frunte-i pus – adică ce trebuie să se întâmple, se va întâmpla într-un final.

Cine fuge după doi iepuri nu prinde niciunul – de aici reiese faptul că lăcomia duce la pierzanie.

E departe griva de iepure – adică sunt șanse puține ca un anumit lucru să se întâmple.

Îi place munca, ca măgarului fuga – se referă la omul leneș.

La o fată mare ş-un măgar zbiară – întotdeauna fetele nemăritate vor avea pretendenți.

La Sfântul Radu, când o-nflori gardu’ – este egal cu un lucru imposibil, care nu se poate realiza.

Mielul blând suge la două oi – un proverb ce caracterizează persoanele șirete; un om care este pe interes profită din mai multe părți.

Rogi pe popa cu colaci și el e sătul de prescuri – adică să nu oferi cuiva lucruri banale când știi că el își permite orice lux.

Hoțul și curva au fost de când lumea – cele două meserii sunt printre cele mai vechi munci și explicația ar fi că pe aceștia îi cunoaște orișicine, indiferent de epocă.

Articolul 17 proverbe românești și interpretarea lor: Ce-are-n gușă, și-n căpușă apare prima dată în Razi cu lacrimi.

Proverbe româneşti mai puţin cunoscute, greu de interpretat

”Boierii ţin fumul de pe urma săracului”

”Banul e ciocoi de uşi multe”

”Bărbatul temător îşi învaţă nevasta curvă”

”Bea, pipota îşi îneacă, altul ca să nu-l întreacă”

”Boala lui e sănătatea noastră”

”Ce mi-e popa Stan, ce mi-e Stan Popa”

”Cinci tătari de Crâm plătesc mai mult decât zece de Bugeak şi cinci Moldoveni biruiesc pe zece tătari de Crâm, iar cinci Codreni bat pe zece Moldoveni”

”Cine are piper mult bagă şi în terci”

”Face chef de curcă beată”

”Fă împrumuturi şi te găteşte de supărări”

”Într-un hambar gol şi şoarecele să cază, capul o să-şi spargă“

”Mă duc, mamă, să mă-nec, unde e lacul mai sec”

”Mielul după ce e slab are şi coada lată”

„Minciuna o are ca în palmă”

”Nadă nu se face în prieteşug, că nada e bună doar la plug”

”N-are cer, n-are pământ. Şade ca într-un mormânt”

„Negustor greu ca fulgul pe apă”

”Netezeşte mâţa, de vrei să-ţi ridice coada”

”Nu grăbi cu Paştile”

„Nu mi-a nins ca să-mi degere, nici mi-a plouat ca să mă ud”

”O bate cu muchia şi-o scoate cu unghia”

”Muierea necertată e ca moara nefrecată, nu macină bine”.

”Musca trece peste flori şi se pune pe alte celea”

”Orice o fi nu-i pasă, unde o ieşi să iasă”

”Ori la unul, ori la trei, tot o lumânare arde”

”Orologiul la ora 12 bate mai mult”

”Banul bani unde zăreşte Acolo se rostogoleşte”.

Articolul Proverbe româneşti mai puţin cunoscute, greu de interpretat apare prima dată în Razi cu lacrimi.

1. Ai carte, ai parte.
2. Cine nu învaţă la tinereţe, va plânge la bătrâneţe.
3. Cine vede multe, învaţă multe.
4. Din orice discuţie tragi învăţăminte.
5. Învăţătura dată rău, se sparge în capul tău.
6. Învăţătura e cea mai bună avuţie.
7. Învăţătura mintea o-mbogăţeşte iar neştiinţa o sărăceşte.
8. Învăţătura nu o poţi cumpăra pe bani.
9. Nu trece prin carte ca gâsca prin apă.
10. O şcoala fără disciplină e ca o moară fără apă.
11. Omul fără învăţătură e ca pământul fără ploaie.
12. Omul învăţat poartă totdeauna averea cu dânsul.
13. Omului cu învăţătură îi curge miere din gură.
14. Precum apa inima ţi-o răcoreşte, aşa şi învăţătura mintea ţi-o limpezeşte.
15. Rădăcina învăţăturii e amară, dar rodul ei e dulce.
16. Şcoala face omul om, şi-altoiul pomul pom.
17. Unde şcoala se iveşte, pământul se-mbogăţeşte.
18. Nimeni nu poate învăţa pe alţii ceea ce el însuşi nu a învăţat niciodată.
19. Se poate învăţa în fiecare zi.
20. Învaţă plângând şi vei câştiga râzând.

Articolul 20 de proverbe despre învățătură apare prima dată în Razi cu lacrimi.

Ai, n-ai, dai!
A ajunge la sapă de lemn
A da de belea
A lua plasă, a lua țeapă
A lua la bani mărunţi
A strânge bani la ciorap
A face bani din piatră seacă
A face safteaua cuiva
A fi mână spartă
A umbla după potcoave de cai morți
A umblat cât a umblat, dar acum i s-a-nfundat
Bani de buzunar
Banii nu cresc în copaci
Bate fierul cât e cald
Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car
Buturuga mică răstoarnă carul mare
Ce iau pe mere, dau pe pere
Cum îți așternă, așa dormi
Dai un ban dar stai în față
De dai, n-ai
E stup de bani
Frate, frate, dar brânza e pe bani
Interesul poartă fesul
La omul sărac nici boii nu trag
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul
Nu pune toate ouăle într-un singur coș
Nu te ieftini la mălai și te scumpi la tărâțe
Strânge bani albi pentru zile negre
Nu te prinde-n horă, dacă n-o ştii
Nu tot ce zboară se mănâncă
Nu vine moara la sac, ci sacul la moară
Orice cal ajunge gloabă
Plouă-n mai, mâncăm mălai
Plouă-n mai, mâncăm mălai
Popa nu predică de două ori pentru o babă surdă
Când s-o înţărca Joiana

Articolul Proverbe, zicători, aforisme și vorbe de duh românești despre bani apare prima dată în Razi cu lacrimi.

1. Vorba dulce, mult aduce.

2. Meseria e brățară de aur.

3. Vorbești de lup și lupul la ușă.

4. Dacă tăceai, filosof rămâneai.

5. Fă-te frate cu dragul până treci puntea.

6. A împușca doi iepuri dintr-un foc.

7. Bine faci, bine găsești.

8. Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.

9. A face pe cineva cu ou și cu oțet.

10. A pune carul înaintea boilor.

11. Cu răbdarea treci și marea.

12. A face ochi dulci cuiva.

13. După război, mulți viteji se arată.

14. Cine nu încearcă, nici nu câștigă.

15. Vorba e de argint, tăcerea de aur.

16. Cine se scuză se acuză.

17. Surdul nu aude, dar le potrivește.

18. Vorba lungă, sărăcia omului.

19. Peștele de la cap se-mpute.

20. Să stăm strâmb și să judecăm drept.

21. Buturuga mică răstoarnă carul mare.

22. Cine se-aseamănă, se-adună.

23. A fi prins cu cioara vopsită.

24. Unde-s mulți, puterea crește.

25. Ajută-te singur și Domnul te va ajuta.

26. Bate fierul cât e cald.

27. Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.

28. Ziua bună se cunoaște de dimineață.

29. Cine se scoală de dimineață, departe-ajunge.

30. Omul fără învățătură e ca pământul fără udătură.

Articolul Top 30 de proverbe românești apare prima dată în Razi cu lacrimi.