Se plimba Adam prin grădina Raiului şi-l vede Dumnezeu cam trist.
– Ce să-i fac eu băiatului ăstuia? Ah, gata, ştiu! Adame! Ia vino încoace!
Adam vine.
– Adam, ce zici, mă, îţi fac o femeie?
– Ce-i aia, Doamne?
– Ah! E-o chestie mişto de tot! Frumoasă, deşteaptă, înţelegătoare, iubitoare, temperamentală… ce mai!
– Bine, Doamne, da’ de la mine ce vrei?
– Păi am nevoie de atît: un ochi, un rinichi, un plămîn, un braţ, un picior, jumătate de colon, jumătate din emisfera dreaptă cerebrală, 3 litri de sînge şi cîţiva dinţi. Şi ţi-o fac, ştii cum? Frumoasă, deşteaptă, înţelegătoare, iubitoare…
Se gîndeşte Adam şi zice:
– Auzi, Doamne? Da’ dacă-ţi dau doar o coastă nu-ţi ajunge?