1. Întrebare: Ce are Brad Pitt prea scurt, Schwarzenegger prea lung, Madonna nu are, iar Papa nu-l prea foloseşte?

Răspuns: -Numele de familie.

2.Vizitând o închisoare, înţeleptul rege Solomon îi întreabă pe deţinuţi pentru ce delicte au fost închişi:

– Nu ştiu, zice unul dintre ei, eu sunt nevinovat, stăpâne!

– Şi tu? De ce eşti închis?

– Din greşeală, stăpâne… Sunt mai nevinovat decât un prunc!

Toţi spun că au fost închişi pe nedrept, în afară de ultimul, care zice:

– M-au închis pentru că sunt un tâlhar. Am furat şi de la bogaţi, dar şi de la săraci…

– Deţinutul ăsta să fie eliberat, ordonă regele. Aici sunt numai oameni cinstiţi şi s-ar putea să-i corupă.

3. Întrebare: – Domnule Charlie Chaplin, dupa experienţa dumneavoastră de viaţă, care femei sunt cele mai fidele? Cele blonde, cele brune sau cele roşcate?

Răspuns: – Cele cărunte!

4. Într-o zi, ducele Jacques-Henri de Duras, văzându-l pe filozoful Descartes cum se delecta cu nişte specialităţi culinare, îi zise în batjocură:

– Cum, şi filozofii mănâncă lucruri atât de bune?

– De ce nu, îi răspunse Rene Descartes, îţi închipui poate că natura a creat lucruri delicioase numai pentru proşti?

5. Întrebare: – De ce nu a fost distribuit Bruce Willis în Titanic?

Răspuns: – Pentru că îi salva pe toţi.

5. Intrebare: – Cine l-a bătut prima oară pe Ştefan cel Mare?

Răspuns: – Părinţii!

6. După ce şi-a scrântit piciorul la 65 de ani, Grigore Moisil a afirmat:

„Ştiam că la vârsta mea te scrânteşti la cap, nu la picior.”

7. N.T.Orăşanu, poet şi publicist, autor de epigrame şi pamflete politice, a fost trimis în timpul domniei lui Cuza de nenumărate ori la închisoarea Văcăreşti, fiindcă pe vremea aceea exista arestul preventiv pentru delicte de presă. De câte ori Orăşanu scria câte un articol violent sau atingător la Vodă, îşi trimitea imediat salteaua, plapuma şi pernele la Văcăreşti. Directorul penitenciarului nu voia să le primească, însă Orăşanu îi răspundea:

– Nu-ţi fie teamă, o să primeşti şi ordinul peste câteva ceasuri.

Fapt ce se adeverea întotdeauna.

8. Un amic al lui Caragiale i s-a plâns acestuia într-o zi:

– Auzi, nene Iancule, neruşinatul ăla de Georgescu, nepricopsitul, coate-goale ăla, a îndrăznit să mă facă tâmpit şi idiot.

– Când, stimabile? l-a întrebat Caragiale cu un aer scandalizat.

– Acum o oră.

– Ce măgar! a exclamat Caragiale.

Apoi, luându-l gura pe dinainte:

– Totdeauna a fost în întârziere neisprăvitul ăsta!

9. Iisus în desert, mergea, murea de sete, de foame, şi se întâlneşte cu unu’ care mânca dintr-o pâine.

Se gandeşte: dacă rog omul asta să-mi dea şi mie să mănânc, şi îmi dă, îl iau în rai cu mine.

Zice:

-Te rog frumos, îmi dai şi mie nişte pâine, că mor de foame?

Tipul îi da, între timp cât mânca Iisus, se apucă să bea apă.

Iisus: dacă îmi dă şi apă, chiar e un om bun, şi îl iau în rai:

-Măi omule, îmi dai şi mie o gură de apă?

Tipul îi dă şi apă. Apoi scoate o ţigară şi trage un fum.

Iisus: dacă îmi dă şi ţigară, clar îi spun că sunt Iisus şi că îl iau în rai cu mine.

-Măi omule, dă şi mie să trag şi eu un fum. Tipul întinde ţigara.

Trage Iisus un fum şi zice:

-Măi omule, eu sunt Iisus şi te iau în rai cu mine!

La care tipul:

-Tare iarba, nu?

10. La curtea lui Ştefan cel mare vine un străjer:

– Măria ta, este la tine Măria mea?