1. Ieri după-amiază am văzut o bătrână trecând prin parcul din faţa blocului şi am început să alerg dupa ea.

Şi eu fuga, şi ea fuga! Şi eu fuga, şi ea fuga!…
– Stai oleacă mamaie, că nu-ţi fac nimic! am strigat. Vreau doar să te intreb ceva!
– Nu, că tu esti hoţ, vrei să-mi iei paralele! ţipă ea, fără sa întoarcă măcar capul înapoi.
Într-un sfarşit, când bătrâna a obosit, nu mai avu încotro, se opri şi ma întrebă, gâfâind şi tremurând:
– Ia zi repede, ce ziceai ca vrei să mă întrebi?
Atunci mă opresc şi eu şi-i spun, abia trăgându-mi sufletul:
– De când te caut! Ai buletinul la matale? Sunt noul postaş şi ti-am adus pensia!

2. Trei moşi stau de vorbă pe prispa casei.
Primul zice:
– Io după ce mor vreau sa fiu incinerat.
Al doilea:
– Eu vreau sa fiu îngropat creştineşte.
Al treilea mai ia un gât din sticla de vin şi cu juma de gura zice:
– Ba băieţi, la cat vin am băut io la viaţa mea, cred că vreau sa fiu îmbuteliat.

3. Şoferul autobuzului opreşte între staţii, întoarce capul către pasageri şi strigă:

– Daca nici unul dintre dumneavoastră nu vrea să cedeze locul doamnei batrâne care sta în picioare, să ştiţi că-i cedez locul meu!

4. Un tânăr fuma pe o băncuţă din parc. O bătrânică îl observa şi îi zice:
– Tinere, nu mai fuma, nu face bine deloc!
– Auzi, mamaie, ştii cât a trăit bunicul meu?
– Cat?
– 120 de ani!
– Şi asta pentru că a fumat mult?
– Nu! Asta pentru că şi-a văzut de treaba lui!

5. Agentul de circulaţie opreşte o maşină condusă de o bătrână:

– Doamnă! Nu e bine să conduceţi cu 20 km/h, fiindcă încurcaţi circulaţia!
– Dar eu numai am respectat limitarea de viteză de 21 km/h.
– Doamnă! Acea tablă nu arată limitarea de viteză, ci faptul că rulaţi pe Drumul Naţional 21.
– Zău? Mulţumesc mult…
Agentul observă că pasagerii stau într-o linişte mormântală în maşină.
– Doamna! De ce stau aşa încremeniţi pasagerii?
– Oh, nimica. Încă nu şi-au revenit de când am virat de pe Drumul naţional 195.

6. Un reporter merge într-un sat să ia nişte interviuri. Spre mirarea lui, satul era gol. Doar la o poartă zăreşte o bătrână. Reporterul se apropie de ea:
– Săru’mâna, mamaie, da’ unde’s femeile din sat?
– La căminu’ cultural, maică, să înveţe limba engleză…
– Da’ bărbaţii?
– La căminu’ cultural, maică, să înveţe limba engleză…
– Şi copiii?
– La căminu’ cultural, maică, să înveţe limba engleză…
– Da’ matale, matale de ce nu te-ai dus?
– Because I speak English…

7. Pe casă bunicilor se aşază o barza. Bunica şi cei trei nepoţi aflaţi în curte admira frumoasă pasăre.
– Copilaşi, această este barza, harnică pasăre care aduce copiii de la mari depărtări!
Copiii şuşotesc:
– Ce facem? Îi spunem cum apar copiii sau o lăsăm să moară fără să ştie?

8. O bătrânică vindea covrigi în faţă unei bănci cu 10 bani covrigul.
Impresionat de femeia care îşi câştigă atât de greu existenţa, un bancher care lucra la banca şi o privea zilnic pe geam cum vindea covrigi, de câte ori mergea acasă trecea pe lângă bătrânică şi îi lasă 10 bani fără să ia nici un covrig.
Aşa făcea zilnic, până într-o zi când, trecând pe lângă tejgheaua bătrânei i-a lăsat 10 bani, că de obicei, iar această a spus:
– Domnule, ştiu că sunteţi un client vechi, dar trebuie să va spun că de astăzi am scumpit covrigii la 20 de bani!

9. Spre sfârşitul slujbei de Duminică preotul întreba:

– Câţi dintre dvs şi-au iertat duşmanii?
Cam 80% au ridicat mâna. Preotul insistă cu întrebarea. Toţi răspund de dată asta, cu excepţia unei bătrânele.
– Doamna Nelly, dumneavoastră nu sunteţi dispusă să va iertaţi duşmanii?
– Eu nu am duşmani, răspunse blând.
– Doamna Nelly, asta este foarte ciudat. Câţi ani aveţi?
– 99, răspunse dansa. Parohia se ridică în picioare şi aplaudă la unison.
– Oh, Doamna Nelly, puteţi veni aici în faţă să ne spuneţi cum se poate ajunge la 99 de ani, fără să ai nici un duşman?
Dulcea Doamna Nelly vine în faţă, se întoarce cu faţă spre enoriaşi şi spune:
– Pentru că deja au murit toţi, nenorociţii!

10. Am nevoie de un doctor de ochi şi de urechi.

– De ce, moşule?
– Pentru că una văd şi altă aud.