Furnicuța muncea de rupea pământul, într-o zi de iulie, când prin fața casei trecea greierele cu chitara.

-Bună furnicuțo, ce faci?

-Uite muncesc că acum vine iarna, dar tu ce faci?

-Bine, uite mă duc în parc, trag o cântare cu prietenii și o bere.

La fel în august, la fel în septembrie, până într-o zi de octombrie cu ploaie și vânt, când greierele trece cu chitara și o valiză.

-Bună furnicuță, ce faci?

-Uite stau la căldurică și mănânc ce am strâns vara, dar tu cum te descurci?

-Bine, știi când eram cu prietenii în parc și cântam, a trecut un impresar căruia i-a plăcut, mi-a dat un contract și acum plec la Paris că am concert.

-Greierașule, am și eu o rugăminte la tine.

-Zi, furnicuțo, orice.

-La Paris dacă te întâlnești cu unul Topîrceanu să-i zici că-mi bag picioarele în fabula lui!!!”