Într-o iarnă, în toiul nopţii, Ion este trezit din somn de bătăi puternice în geam.

– Alo, e cineva acasă?

Deschide Ion geamul, la care individul care bătea îl întreabă:

– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?

– N-am nevoie, domnule. Lasă-mă să dorm, că e 2.00 noaptea.

Peste 10 minute, iarăşi bătăi:

– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?

– N-am nevoie, domnule. Nu eşti sănătos la cap, să mă trezeşti pentru asta după miezul nopţii?

Peste încă 10 minute, alte bătăi:

– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?

– Domnule, dacă nu mă laşi în pace, chem poliţia.

În fine, individul pleacă. A doua zi dimineaţă, în adăpostul pentru lemne, Ion nu mai găseşte niciun lemn, în schimb găseşte un bilet: “Să nu zici că nu te-am întrebat!”