Iaca, într-o zi ca oricare alta, iepuraşul zbura fericit pe deasupra pădurii.
Zboară el ce zboară, când, la un moment dat, trece pe deasupra vulpii pe care o întreabă:
– Dragă vulpe, nu vrei tu să primeşti o scatoalcă bună de tot?
Stă vulpea, se gândeşte: Dom’le, alde iepuraşu’ ăsta zboară… Cine ştie ce alte puteri o mai fi având!… Aşa că răspunde îngrijorată:
– Nu, iepuraşule, nu vreau!
Mai zboară iepuraşul, când, ce să vezi, uite lupul!
Şi-l întreabă:
– Lupule, nu vrei să primeşti o palmă sănătoasă?
Lupul se gândeşte: Iepuraşul zboară! Şi-o fi făcut un upgrade şi cine ştie ce poate să mai facă!
Şi zise, în consecinţă:
– Nu, iepuraşule, nu vreau!
Mai zboară iepuraşul… dar iată ursul!
Bineînţeles că, din dorinţa de a fi de folos, iepuraşul zise:
– Ursule, nu vrei să primeşti una bucată de dos de palmă sănătoasă?
Ursul se gândeşte: Măi fârtate, o zbura iepuraşul, dar şi eu sunt urs, aşa că… ce rău poate să-mi facă?!
– Ba da, iepuraşule, vreau!
La care nea’ iepuraşul:
– Păi te du matale la capătul de unde vin eu al pădurii, că e acolo un individ care mi-a dat aşa o palmă, că şi acum mai zbor!