De-a lungul istoriei s-au făcut glume chiar şi pe seama marilor nume ale literaturii româneşti ori universale, politicienilor ori regilor. Cârcotaşii au speculat diverse situaţii în care s-au aflat aceştia, tabieturile ori caracterul lor.
Citește mai jos 10 bancuri cu celebrități!
1. Diogene, fiind îmbiat cu un pahar de vin, a vărsat lichidul pe jos.
– De ce-ai făcut aşa ceva?, l-a întrebat gazda.
– L-am răsturnat eu înainte de a apuca el să mă răstoarne, a răspuns înţeleptul.
2. Deoarece uitase să-şi ia ochelarii, Einstein i-a cerut chelnerului să-i citească lista cu meniuri. Acesta i-a răspuns:
– Nu pot, domnule! Nici eu nu ştiu carte. Sunt analfabet ca şi dumneavoastră…
3. Warren Buffet, la un interviu, e întrebat:
– Care e secretul succesului dvs?
– Răbdarea, prietene, răbdarea şi încă o dată răbdarea!
– Dar eu pot să numesc o mie de activităţi în care răbdarea nu te ajută nicicum.
– Spre exemplu?
– Hm, să transporţi apa în sită.
– Greşeşti! Doar trebuie să ai răbdare să vină iarna!
4. La scurtă vreme după ce îşi lăsase mustaţă, Sir Winston Churchill a fost invitat la un dineu.
– Domnule, i s-a adresat o doamnă care stătea lângă el, ţin să te anunţ că nu-mi pasă cât e negru sub unghie nici de politica şi nici de mustaţa dumitale.
– Fiţi fără nici o grijă, doamnă, i-a răspuns Churchill, n-aveţi nici o şansă să ajungeţi vreodată în contact nici cu una, nici cu alta!
5. Mihail Dragomirescu, pe când era şi director al Institutului de Literatură, intră odată satisfăcut în aula Fundaţiei Universitare, unde dădu cu ochii de Şerban Cioculescu, veşnicul său rival în dispute.
– Ei, ce zici, Cioculescule, teoriile mele se discută la congresul de la Copenhaga…
– Ce să zic, domnule profesor, decât că e ceva putred în Danemarca!, a fost replica lui Cioculescu.
6. Într-o zi, la o şuetă cu Al. Cazaban şi Corneliu Moldovanu, Ion Minulescu, dorind să le facă sânge rău interlocutorilor săi, strigă să-l audă toată lumea:
– Mă, voi ştiţi că eu m-am născut în anul când a murit Eminescu? Replica lui Cazaban a fost promptă:
– Două mari nenorociri în acelaşi an !
7. Voluminosul scriitor Chesterton s-a certat cu sfrijitul Bernard Shaw şi i-a spus:
– Domnule, dacă cineva vă priveşte cu băgare de seamă, îşi închipuie că în această ţară a izbucnit o foamete cumplită.
– Da, a venit replica lui Shaw, dar are să vă tragă la răspundere numai pe dumneavoastră. Cine vă priveşte îşi dă seama că sunteţi singurul vinovat!
8. Henric VIII, regele Angliei, hotărî să trimită un episcop la Francisc I, regele Franţei, într-o vreme când relaţiile dintre cei doi monarhi erau foarte încordate. Episcopul îi obiectă că misiunea încredinţată îi punea viaţa în primejdie.
– Să nu-ţi fie teamă! ripostă Henric. Dacă Francisc te va ucide, voi pune să fie decapitaţi francezii aflaţi în puterea mea.
– Vă cred, spuse episcopul. Mi-e teamă însă că nici unul din capetele lor nu se va potrivi pe umerii mei!
9. Când se ducea la repetiţii la “Scala” din Milano, tenorul italian Enrico Caruso (1873-1921) cumpăra ziare mereu de la acelaşi vânzător. Într-o dimineaţă, însă, cântăreţul trecu mai departe fără să se oprească.
– Signore, aţi uitat să cumpăraţi ziare!, strigă vânzătorul.
– N-am uitat, însă n-am portmoneul la mine.
– Nu-i nimic, signore! O să-mi plătiţi mâine.
– Şi dacă mor până atunci?
– Ei, mare pagubă!
10. Omul politic englez Neville Chamberlain nu se despărţea niciodată de umbrela sa. Într-o zi însă o uită acasă. Când coborî din trenul care-l ducea la Londra, fu cât pe ce să ia umbrela unui călător. Necunoscându-l, acesta l-a apostrofat tăios. Chamberlain îşi ceru scuze şi, pentru a evita repetarea unui asemena incident, cumpără în ziua aceea trei umbrele. Pe când se întorcea cu trenul spre casă, nimeri din nou în acelaşi compartiment cu călătorul de dimineaţă. Văzând umbrelele, acesta spuse:
– Văd că azi ţi-a mers bine!
