Bulă și Ștrulă merg în deșert călare. La orizont apar doi bandiți tot călare. Bulă strigă către Ștrulă:
– Ce ne facem, Ștrulă? Ăia-s doi, iar noi suntem singuri
– Bulă, cum se numesc persoanele care continuă să vorbească, deși cei din jurul lor nu sunt interesați de subiect?
– Profesoare se numesc, doamnă.
La școală, profesoara la explică elevilor fenomenul impresionant ce va avea loc după-amiază:
– Copii, începând cu ora 16, va avea loc o eclipsă de soare. Să urmăriți cu atenție fenomenul…
Bulă, din ultima bancă:
– Pe ce canal, doamnă?
– Doctore, se plânge Bulă, nu prea sunt sigur de mine.
– Stai liniștit, zice doctorul, siguranță deplină au doar imbecilii.
– Sunteți sigur, domnule doctor?
– Absolut!
– Ești bolnav, Bulă?
– De unde ți-a venit ideea asta?
– Am văzut că ai ieșit de la spital…
– Și dacă ieșeam de la cimitir, ziceai că-s mort?
Bulă scria o scrisoare. Îl vede Ștrulă și-l întreabă:
– Cui îi scrii?
– Mie.
– Și ce scrie în scrisoare?
– Nu știu, că încă n-am primit-o.
Bulă în armată. Comandatul îl întreabă:
– Bulă, ce este patria?
– Nu știu…
Comandatul întreabă un coleg:
– Vasile, ce este patria?
– Patria este mama mea!
Comandatul din nou către Bulă:
– Bulă, ce este patria?
– Patria este mama lui Vasile!
– Nu, Bulă, patria este mama ta, ai înțeles?
– Da.
– Ce ai înțeles?
– Că sunt frate cu Vasile.
