Dupa trecerea câtorva ore de la începutul examenului, studentul îl cheama pe profesorul supraveghetor. Acesta se apropie de student, crezând ca ceva nu a înteles si ar dori sa faca unele precizari, însa a auzit urmatoarele:
– Domnule profesor, eu as vrea sa mi se aduca friptura si berea care mi se cuvin.
– Am auzit bine? Ati cerut friptura si bere?
– Da. Tocmai friptura si berea care mi se cuvin pe drept.
– Ma scuzati, dar de ce dvs ati hotarât ca vi se cuvin friptura si bere?
Atunci studentul scoate o carte veche si o pune în fata profesorului:
– Iata, o culegere cu toate legile universitatii, din momentul fondarii ei. Aici este o lege din 1513, care pâna astazi nu a fost abrogata, care prevede ca, fiecare student care petrece în cadrul examenului mai mult de patru ore, are dreptul la o portie de friptura si o bere. Profesorul încearca sa protesteze, invocând ca din punct de vedere tehnic, în acel moment este imposibil de a-i aduce friptura si bere în sala de examen.
Vazând ca studentul nu cedeaza, profesorul îsi cheama seful si încep ei sa se sfatuiasca. Având în vedere ca pentru englezi legea este sfânta, au hotarât ca nu au nici un motiv întemeiat sa-i refuze studentului solicitarea. Pe de alta parte, o lege adoptata recent interzicea consumul de alcool pe teritoriul universitatii, dar si cu prepararea fripturii erau unele probleme tehnice.
Ca rezultat al unor negocieri îndelungate, s-a ajuns la un compromis: o pizza si o coca-cola. Mâncând cu pofta pizza, studentul era foarte bucuros ca a reusit sa „le-o traga” acestor îngâmfati si snobi britanici, folosindu-se de propriile lor legi.
Dupa câteva zile însa, studentul gaseste în cutia sa postala, o citatie de chemare în fata instantei de judecata a universitatii (acolo unde este lege, este si judecata). Studentul, absolut încrezator în sine si sperând ca va avea de a face cu câtiva profesori batrâni care îi vor spune ceva de genul: „Dar stiti … dar poate … dar vezi, etc.” a hotarât sa se poarte foarte frumos si cu asta se va încheia toata povestea.
Ajunge el la judecata. O sala enorma cu coloane în stil victorian, foarte înalta, fresce pe toti peretii, vitralii etc. La o masa care parea ca nu are sfârsit erau asezati 150 de profesori, 45 decani, 20 rectori si multi lorzi si siri absolventi de vaza ai universitatii. Toti cu peruci pudrate, mantii negre, de te ducea gândul instantaneu la inchizitie. Urmau sa-l judece pe student.
Ei au fost cei care au hotarât sa-l exmatriculeze pe curajosul student pentru ca a încalcat o lege din 1415, care nici pâna azi nu fusese abrogata si anume: „Prezentarea la examen fara sabie se sanctioneaza cu exmatricularea”…!
