Ion și Gheorghe se întâlnesc pe uliță din sat. Ion, cam supărat:
– Măi Gheorghe, dă-mi împrumut un kil de pălincă de-a ta până o fi gata a mea.
– Iți dau, Ioane, că doar suntem prieteni.
După încă doua zile, Ion se duce iarăși la Gheorghe:
– Mai Gheorghe, mai dă-mi un kil de pălincă, mă, că nu-i încă gata a mea.
– Iți dau Ioane, că azi-mâine o faci și tu pe a ta.
Mai trece o săptămână și Gheorghe vine la poarta lui Ion. Ion era la masa cu Măria și îi spune nevestei:
– Marie, îi zici lui Gheorghe că nu-s acasă.
După care se ascunde sub pat.
Gheorghe îi spune Măriei:
– Buna ziua, Marie. Gheorghe unde-i?
– Apăi nu-i acasă, raspunde femeia.
– Am auzit că e gata palinca voastră. Am venit după cele doua kile și cu încă o jumătate ne cinstim că intre prieteni. Dacă Gheorghe nu-i acasă, ne-om cinsti doar noi.
Măria nu are ce face, aduce palinca noua și se apuca să se cinstească.
Se cinstesc ei, se încălzesc, se urca în pat și se apuca de treaba.
De sub pat, Ion aude, se gândește el cât se gândește și spune:
– Mama ei de treabă, ce să fac? Puşcă am, cartuşe am… dar nu sunt acasă!

Foto pixabay.com