Ion a fost duminica la biserica și preotului nu i-a venit să creadă. Nu-l văzuse în viață lui pe Ion în biserica. După slujba, preotul l-a prins din urma și i-a zis:
– Ioane, mă bucur că ai venit la slujba! Ce te-a determinat să vii?

Ion răspunse:
– Trebuie să fiu sincer părinte, acum ceva vreme mi-am pierdut pălăria și iubesc acea pălărie. Stiu că și Gheorghe are una fix la fel și stiu că vine la biserica în fiecare duminica. De asemenea ,stiu că trebuie să și-o dea jos în timpul slujbei și că, probabil ,o vă lasă în cuierul de la intrare. Așa că ,urma să plec mai devreme și să-i fur pălăria.

Preotul, puțin mirat, continua:
– Pai Ioane, văd că nu i-ai furat pălăria lui Gheorghe. Ce te-a făcut să te răzgândești?!
– Pai, după ce am auzit predica despre cele zece porunci, m-am decis că nu este nevoie să-i mai fur pălăria lui Gheorghe.

Cu lacrimi în ochi, preotul i-a zâmbit lui Ion și-i zise:
– După ce am vorbit despre „Să nu furi!”,te-ai decis că preferi să stai fară pălărie decât să arzi în iad?

Ion a dat ușor din cap,apoi a spus:
– Nu părinte, după ce ați vorbit despre „Să nu prea curvești!” mi-am adus aminte unde mi-am lasat pălăria!

Foto pixabay.com