Ajuns la vârsta pensionării, preotul unui sat este sărbătorit de enoriași. Ca peste tot, la sărbătorirea preotului a fost invitat si primarul să spună câteva cuvinte și să-i înmâneze cadoul. Dar, ca toti politicienii, acesta a întârziat și atunci părintele s-a gândit să umple timpul cu un discurs.
– Prima mea impresie despre parohia aceasta mi-am făcut-o cu ocazia primei spovedanii. M-am gândit că am fost trimis într-un loc teribil, deoarece primul care s-a spovedit mi-a mărturisit că furase un televizor, că le-a furat banii părinților, că a mai furat și de la locul de munca, pe lânga faptul că avea o aventură cu soția șefului.
În unele ocazii făcea trafic de droguri și la urmă a zis că i-a transmis o boala venerica verișoarei sale. Am rămas înmărmurit. Dar după aceea am cunoscut lumea care nu semăna deloc cu acest individ. Mai mult, pot să spun că a fost o parohie de oameni responsabili, cu valori morale, credincioși și că am trăit aici ani minunați!
În acest moment sosește primarul, așa că l-au chemat repede să ia cuvintul. Dupa ce s-a scuzat pentru întârziere a început astfel:
– Niciodată n-am să uit când a venit părintele în această parohie. De fapt, am avut onoarea să fiu primul enoriaș care s-a spovedit la el.
