Femeia de moravuri ușoare a oraşului moare şi lasă banii pentru repararea sinagogii. Oamenii se împotrivesc, zicând că nu e cuvios. Rabinul acceptă totuşi – “Pentru că, zice el, în definitiv, banii aceştia sunt ai noştri”.

Domnule, vreau să vă spun că am un copil al dumneavoastră!
– Cum? Curios! A, da, când eram burlac, mi-au băgat prietenii în casă o femeie ușoară, mda, cred că dumneata erai!
– Nu, domnule, eu sunt învăţătoarea copilului dumneavoastră!