Un cavaler se decide să plece în cruciada şi se gândi că soţia sa ar trebui să poarte o centură de castitate, aşa că-i aduce una. Înainte de plecare, încuie centura soţiei şi ducându-se la cel mai bun prieten al său îi spune:
– Eu o sa plec în cruciadă, uite cheia de la centura soţiei mele. Dacă nu ma întorc, după 5 ani, te rog s-o descui să aibă libertatea de a avea o viaţă normală… După ce îşi iau la revedere, cavalerul încalecă şi porneşte în galop.
După un timp, vede în urma sa un norişor de praf ce avansează rapid. Curios, se opreşte şi aşteaptp, scrutând zarea spre ceea ce pare să fie un alt cavaler pornit în cruciadă… Dar, nu! Când se apropie îl vede pe prietenul său care soseşte în galop şi struneşte calul, iar cavalerul mirat îl intreabă :
– Ei, ce e, ce s-a întâmplat?
– Ufff… ce alergatură! Mi-ai dat altă cheie!!!