Un oltean câştigase la un concurs o maşină de lux, dar nu avea şofer ca s-o ducă acasă.
Cum stătea el necăjit, apare un colonel.
– Unde te duci cu maşina asta?
– Aş vrea la Scorniceşti, dar nu ştiu să conduc şi nici şofer nu am.
– Te duc eu până acolo, că e în drumul meu.
La ieşirea din Bucureşti sunt opriţi la un punct de control.
– Actele maşinii, vă rog!
– La domnul din spate, spune colonelul.
– Ia, lasă-mă dom’le în pace, se impacientă olteanul. Nu vezi că sunt grăbit?
– Dar cine sunteţi dumneavoastră, atât de grăbit, că nici actele nu vreţi să le prezentaţi?
– Păi, dacă şoferul meu e colonel, eu cine pot fi?
– Să trăiţi, domnule ministru!
