Un urs bătrân îi zice colegului mai tânăr:
– Mă, eşti imberb, ascultă la mine! Când vrei să mănânci oameni, nu te duci pur şi simplu la cort, iei omul şi îl mănânci! Nu se face aşa…
– Dar cum să fac, şefu?
– Măi puştane, ascultă la mine. Întâi şi întâi, te iveşti pe după copac, apoi te ascunzi, te itesti din nou… Ei o să fugă, tu după ei, îi alergi un pic prin poiană…
– De ce, şefu? Sunt mai gustoşi aşa?
– Cum ar veni! Aşa o să îi mănânci fără rahat în ei!