Îți oferim cele mai reușite și mai distractive ghicitori despre animale. Ghicitorile pentru copii stimulează inteligența, vocabularul și chiar umorul celor mici, o ocazie ca aceștia să înțeleagă metaforele. Pentru că sunt scurte și rimate, copiii le rețin foarte ușor. În plus, aceste ghicitori cu animale stârnesc copiilor curiozitatea și imaginația și le dezvoltă logica.
Ghicitori pentru copii cu diverse animale:
Are-un ac micuţ şi fin,
Zboară lin din floare-n floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(albina)
Din flori picuri de dulceaţă
Strânge dis-de-dimineaţă.
(albina)
Ghiceşte: care gospodină
Strânge pentru cină
Zahăr din grădină?
(albina)
Hărnicuţă gospodină
Strânge miere din grădină.
(albina)
Harnică, draga,
Înconjură dumbrava.
(albina)
Harnică şi aprigă,
Are-n gură numai miere,
Iar în coadă ţepi şi fiere.
(albina)
Inspectează floricele
Şi strânge nectar din ele!
(albina)
La cap limbă cu miere,
La coadă limbă cu venin.
(albina)
Animal cu capu-n jos
Şi este foarte ţepos
De vrei să-l ridici de jos.
(ariciul)
Are zeci de ace groase
Dar nu ţese nici nu coase.
(ariciul)
Cine trece-ncet pe uliţi
Înarmat cu mii de suliţi?
(ariciul)
Cui îi place să se-mbrace
În cojoc cu mii de ace?
(ariciul)
Din grădina lui Mihai,
De sub tufe de urzici
A ieşit un ghem de scai
Ca să caute furnici.
Ce să fie oare, ghici?
(ariciul)
Pleacă moşu-ncet la vie
Cu scai mulţi pe pălărie!
(ariciul)
Trece paşa pe uliţe
Cu trei mii de suliţe.
(ariciul)
Nu e peşte, nici vapor
Uriaşul mărilor!
(balena)
Să-mi ghiciţi o ghicitoare:
Înaltă, cu lungi picioare,
Pene negre pe-aripi are,
Peste broaşte e mai tare!
(barza)
Are coarne-ncârligate
Şi cu-alţi semeni se bate!
(berbecul)
Cine umblă gras, fălos,
Cu cojocu-ntors pe dos?
(berbecul)
Trece badea mânios
Cu cojocu-ntors pe dos.
(berbecul)
Găinuşă pestriţată
Cu coada mereu plouată!
(bibilica)
Vacă neagră, coarne late,
Îndreptate mult în spate,
Vara umblă să se scalde
În mlaştini cu ape calde!
(bivoliţa)
Când e viu, el trage carul
Iar tăiat, dintr-a lui piele
Face talpă tăbăcarul
Şi cizmarul tălpi, pingele.
(boul)
Până-i mic,
Ţări cuprinde;
Dacă creşte,
Pământul risipeşte;
Dacă moare,
În joc sare.
(boul)
Fie cât o fi de cald,
Am eu unde să mă scald,
Căci îndată – ţup! – în lac
Şi încep să cânt: oac! Oac!
(broasca)
Holbată, cu gura mare,
Ca şi o lăcustă sare.
(broasca)
Farfurie umblătoare
Cu cap, coadă şi picioare.
(broasca ţestoasă)
Poartă-n spate o cetate
Şi din ea doar capu-l scoate!
(broasca ţestoasă)
Şapte puncte poartă-n spate
Şi-ajută pomii cât poate.
(buburuza)
E o babă supărată
Şade-n scorbură uscată,
Are ochii de motan
Şi seamănă c-un vultan!
(bufniţa)
Ursuleţ cu alb vărgat
Rău cu vulpea e certat!
(bursucul)
Corabie plutitoare
Pe nisipuri, călătoare!
(cămila)
Sprintenă şi delicată
Se adapă-nfiorată!
(căprioara)
Care gâză stricătoare
Apare în luna mai
Şi face pagubă mare,
De ţipă copacii: “Vai”!
(cărăbuşul)
Când e frig,
Stă covrig,
Iar când vede un motan
Sare ca un năzdrăvan!
(câinele)
E lânos şi stă la stână
Şi pe oi el le adună.
(câinele)
Roade oase,
Stă în cuşcă,
Pe duşmanii săi îi muşcă.
(câinele)
Un prieten credincios,
Fără frică, bătăios,
Hoţul frică de el are
Când îi iese în cărare.
Poţi să spui cum se numeşte
Cel ce curtea ţi-o păzeşte?
(câinele)
