Un medic stomatolog a lăsat cu limbă de moarte ca atunci când moare să-i fie pusă fotografia de pe cruce încadrată în forma gurii.

Un poet merge prin cimitir să își culeagă inspirații și vede mormântul doctorului.

Stând puțin pe gânduri îi compune o poezie.

„Ți-ai ales drept cadru gura că ai fost stomatolog, unde-ți așezai figura de erai ginecolog?”