Zice că ardeleanul coboară pe Feleac spre Cluj cu căruță cu nevasta și copilul. Ajungând în dreptul Teatrului, copilul întreabă:

– Tata, da’ casa aiasta mare cu doi caței pe ea ce-a fi?
– Nu stiu, dragu’ tatii.

Apoi, în Piață Unirii:
– Tata, da’ omu aiesta de hier pe cal, cine-o fi?
– Nu stiu, dragu’ tatii.

În fine, lânga Parcul Mare:
– Tata, da’ la balta aiasta mica, oare cum i-a zice?
– Nu stiu, dragu’ tatii.”

Femeia, agasata de insistentele copilului, intervine:
– Da’ mai lasă-l în pace pe tata-to, mă copile, nu vezi că-i trudit?!

La care țăranul raspunde cu bonomie ardeleneasca:
– Lasă-l, femeie, pe copil să întrebe, că numa’ așa învață!

Foto pixabay.com