Un văcar avea un taur….cel mai bun taur din regiune. Taurul era unica să avere. Curând i se duse vestea în lung și-n lat deoarece ceilalți fermieri decoperira că taurul era cel mai bun animal reproducător din zona. Așa că începură să îl închirieze petru vacile lor.
Era de ajuns să apară vreo vaca prin preajma…Taurul nu “ierta” niciuna! Astfel văcarul câștiga muuuuuulti bani!!!
Ceilalți fermieri se reuniră și deciseră să puna mana de la mana și să cumpere taurul.
Ajunseră la văcar acasă și îi ziseră:
– Cere un preț pentru animalul tău. Vrem să îl cumpăram!!!
Văcarul, profitând de situație, ceru un preț absurd de mare. Dezamăgiți, fermierii nu aceptara și plecară cu jalba în proțap la primar.
Acesta din urma, sensibil la problemele comunității, cumpără taurul cu banii primăriei, plătind o avere pe el, și îl înregistră că patrimoniu al comunei.
Bucurie mare în comuna!!! Se făcu o petrecere câmpenească de pomina!
Fermierii prezenți își aduseră și vacile….deh….să profite cât mai repede!!!
A fost adusa prima vaca… Taurul o miroși și ….nimic…
– Trebuie să fie vina vacii, zise un fermier. E prea slaba!
O alta vaca a fost adusa. O vaca olandeza, cea mai frumoasa vaca din regiune! Taurul o miroși…apoi NIMIC!!!
Primarul, disperat, îl chema pe văcar și îl întrebă ce se întâmplă.
– Nu stiu, zise vacaru! Nu a mai făcut nicodata așa ceva!!!
-Lasă-mă să vorbesc cu el, ceru văcarul! Văcarul se apropie de taur și îl întrebă:
– Ce se întâmplă cu tine? Nu mai ai chef de munca???
Taurul, se întinde leneș, și raspunde:
– Nu mă enerva!!! Mă deranjezi! Acum sunt FUNCȚIONAR PUBLIC!!!
Foto pixabay.com