Ion, cam suparat: Măi Gheorghe, dă-mi împrumut 1 kil de pălincă până o fi gata a mea

Ion, cam suparat: Măi Gheorghe, dă-mi împrumut 1 kil de pălincă până o fi gata a mea

Ion, cam suparat:
– Măi Gheorghe, dă-mi împrumut un kil de pălincă de-a ta până o fi gata a mea.
– Iti dau, Ioane, că doar suntem prieteni.

După înca două zile, Ion se duce iarăşi la Gheorghe:
Măi Gheorghe, mai dă-mi un kil de pălincă, mă, că nu-i inca gata a mea.
– Îţi dau Ioane, că azi-mâine o faci şi tu pe a ta.

Mai trece o săptămână şi Gheorghe vine la poarta lui Ion.
Ion era la masa cu Maria şi îi spune nevestei:
– Mărie, îi zici lui Gheorghe că nu-s acasă.

După care se ascunde sub pat.
Gheorghe îi spune Măriei:
– Bună ziua, Mărie. Gheorghe unde-i?
– Apăi nu-i acasă, răspunde femeia.
– Am auzit ca e gata pălinca voastra. Am venit după cele doua kile şi cu încă o jumătate ne cinstim ca între prieteni.

Dacă Gheorghe nu-i acasa, ne-om cinsti doar noi. Măria nu are ce face, aduce palinca nouă şi se apucă să se cinstească.
Se cinstesc ei, se încălzesc, se urca în pat si se apucă de treabă.
De sub pat, Ion aude, se gândeşte el cât se gândeşte şi spune:
– Mama ei de treabă, ce să fac? Puşcă am, cartuşe am… dar nu sunt acasă!

Mai multe din Bancuri