La ora de psihologie, profesorul prezintă elevilor cele trei stări ale psihicului uman: starea de calm, de iritare și de enervare. Scoate un celular, formează un număr de telefon și spune:
– Alo, bună seara, aș dori cu Gică, spuse profesorul.
– Gică nu locuiește aici!, spune persoana (cu calm).
– Aceasta a fost starea de calm, spuse profesorul.
Formează același număr de telefon și spune:
– Alo, bună seara, Gică este acasă?
– Domnule, v-am mai spus, Gică nu locuiește aici, spuse aceeași persoana (cu iritare).
Profesorul spune:
– Aceasta a fost starea de iritare.
Formează pentru a treia oară același număr de telefon și spuse:
– Alo, bună seara, Gică este acasă?
Persoana, de-a dreptul enervată, îi spune:
– Domnule, fir-ai tu să fii… nu este nici un Gică aici!
Acestea au fost cele trei stări.
Bulă, un elev inteligent, vine din spate și zice:
– Mai există o stare în psihicul uman, o stare de disperare.
Ia telefonul, formează același număr și spune:
– Alo, sunt Gică, m-a căutat cineva?

–

Ștrulă: – Bulă, cine ți-a învinețit ochiul?
Bulă: – O știi pe femeia aia drăguță care a zis că e văduvă?
– Da.
– Ei bine, nu e.