Vin nebunii dimineaţa, pun scări pe garduri şi evadează. Cu greu îi aduc gardienii înapoi. Seara montează garduri de trei metri înălţime.

A doua zi dimineaţa, nebunii ies în curte şi aţă la gard, scările pe el şi tuleo. Îi aduc din nou gardienii. Disperat, directorul spitalului de nebuni, nu ştie ce să mai facă. Se hotărăşte să pună garduri mici, de un metru, ce-o fi o fi. Dimineaţa, nebunii iau scările, se duc la gard şi se blochează. Stau ăştia, se scarpină în cap, se gîndesc, nimic, nici o idee. Vine directorul şi îi întreabă:

– De ce nu aţi evadat şi acum?

– Păi nu prea ştim să punem scările pe gard.