VENEȚIA:
Am sosit în oraș după o ploaie torențială, cred. Toate străzile sunt inundate. Nu se circula decât cu barca. Cu toate acestea barcagii sunt foarte veseli și canta niste canțonete numite barcarole. Hotelul este cam vechi și broasca de la ușa camerei orăcăie îngrozitor.
LONDRA:
La Londra n-am văzut nimic din cauza cetii. În ultima zi, ceata s-a ridicat pentru câteva secunde și am putut vedea un superb turn cu ceas. Ceasul stătea, dar eu n-am mai stat.
MADRID:
Orașul este frumos, are străzi largi, cu fântâni ecvestre și statui arteziene. Au și un palat mare, dar cam neprimitor. În schimb, locuitorii sunt simpatici, vorbareți, ospitalieri și se numesc români.
PARIS:
După cate îmi aduc aminte de la scoală, Parisul este capitala Germaniei. Cu toate acestea, străzile Parisului sunt pline de japonezi. Numărul frumoaselor și renumitelor franțuzoaice s-a redus foarte mult. Ele nu mai pot fi văzute decât sub forma unui tablou expus la Muzeul Luvru și care reprezintă o italianca urâțică ce zâmbește tâmp.
PRAGA:
La Praga am cunoscut o blonda delicioasa, care m-a servit cu o șuncă de neuitat…
BUCUREȘTI:
Ghidul pe care-l am la mine, apărut la New York, îmi prezinta Bucurestiul drept capitala Ungariei. Cred că la mijloc este o greșeală. În Gara de Nord se vorbește mult turcește, ceea ce mă face să cred că nu sunt în București, ci la Frankfurt pe Main.
Foto pixabay.com
Citește și:
