Ghicitorile fac parte din zestrea poporului român. Creaţiile în versuri arată ingeniozitatea strămoşilor. Vă prezentăm 20 de ghicitori populare culese din satele din nordul Moldovei.

1. Ce e mic mititel, îngrădeşte frumuşel? (acul)

2. „Cine se naşte cu barbă?“ (capra)

3. „Cine are şase picioare, dar numai pe patru umblă?“ (călăreţul)

4. Ce pui una – găseşti două ? Ce pui două – găseşti nouă ? (cartofii)

5. Fetele şi femeile n’au şi nici nu doresc să aibă; bărbaţii o ţin de o podobă, iar cînd o au, cearcă să se curăţească de ea. (barba)

6. Am două fete: una aşteaptă vara, alta iarna (căruţa şi sania)

7. Roş e, măr nu e;  pături sînt, plăcintă nu-i  (ceapa)

8. Ce-i rotund şi fără fund? (cercul)

9. Într’un deal rotat şede moşul îmflat (claia)

10. Cine-l face, nu-i trebue;  cine-l cumpără, nu e pentru el şi cui îi trebue, nu-1 ştie şi nu-l vede (coşciugul)

11. Hoţul intră’n casă şi capul afară-şi lasă (cuiul)

12. Ce se propteşte în cap ca să-ţi între în tălpi? (cuiul)

13. Cu coarne ca boul, cu şea ca un cal, se urcă în copac  ca un şerpe (melcul)

14. Am un ou, şi nu-i ou, şi cu coarne, şi nu-i bou (melcul)

15. Noaptea şopîrlă şi ziua cerc (cureaua)

16. Este o fiinţă ce nu poate suferi pe alta asemenea ei (Dumnezeu)

17. Pînă să se coacă miezul, de ce-i mănînci coaja? (fasolea)

18. Albă păsărică, pe arac se urcă, n’are aripioare, n’are nici picioare (fasolea)

19. Ce floare e mai frumoasă din cîte flori miroase, bărbaţii o iubesc, femeile o urăsc? (femeia)

20. Naframă vargată, peste mare aruncată (curcubeul).