Un poliţist vorbind cu Moartea şi notând în carneţel: „Deci, ziceţi că înainte să intraţi în România…

Un poliţist vorbind cu Moartea şi notând în carneţel:

La şcoală, lecţia de educaţie civică.
PROFESORUL: Să presupunem că aş băga mâna în buzunarele unui om şi i-aş lua banii. Ce ar însemna că sunt în cazul acesta?
ELEVII: Ministru de finanţe!

Mămico, găinile beau benzină?
– Nu!
– Şi atunci de ce se scumpesc ouăle de fiecare dată când se scumpeşte benzina?

Discuţie între doi pensionari români.
PENSIONAR 1: Azi am fost la doctor şi a zis că mai am de trăit două luni!
PENSIONAR 1: Din ce, bă? Din ce?!

Au mai existat, în familia dumneavoastră, cazuri cu boli mintale?
– Da, acum trei ani sora mea a refuzat să se căsătorească cu un american miliardar…

Q: Cum beau românii cafea în criză?
A: Se ia o boabă de cafea, se leagă cu o aţă şi se scufundă de 2-3 ori în ceaşca cu apă fierbinte. La fiecare 3 cafele se schimbă aţa…

Dumnezeu s-a săturat că lumea tot migra între Rai în Iad şi invers şi a hotărît să facă un gard. L-a chemat pe Sfântul Petru să organizeze o licitaţie şi i-a cerut să-i găsească cei mai buni constructori. După îndelungi licitaţii electronice, Petru a adus în faţa Domnului trei constructori: un francez, un american şi un român. Dumnezeu îi ia la întrebări, să poată să aleagă pe cel care urma să facă gardul între Rai şi Iad.

DUMNEZEU: Francezule, cu cât îmi faci gardul?
FRANCEZUL: Cu 5.000 de euro. Folosesc tehnologie franceză de ultimă generaţie, muncitori chinezi, toţi unul şi unul.
DUMNEZEU: Americanule, tu cu cât îmi faci gardul?
AMERICANUL: Cu 10.000 de euro, dar folosesc tehnologie de ultra-nouă generaţie, stâlpi cu senzori de mişcare, wireless, camere de filmat prin satelit cu servere…
DUMNEZEU: Românule, dar tu, cu cât îmi faci gardul?
ROMÂNUL: Pai, cu 15.000 de euro.
DUMNEZEU: Păi, şi ce faci de banii ăştia?
ROMÂNUL (şoptiindu-i Domnului la ureche): Păi, îţi dau Ţie 5.000 de euro, că îmi dai contractul, îmi ţin mie 5.000 de euro, că am câştigat licitaţia, iar restul de 5.000 de euro îi dăm francezului, să facă gardul.

Un poliţist, vorbind cu Moartea şi notând în carneţel: „Deci, ziceţi că înainte să intraţi în România aveaţi coasa…?”.

– Bine, Andrei, se poate? Ai numai 4 şi 5 pe linie, doar la engleză ai 10. Ce vrei să ajungi în viaţă?
– Emigrant!

Q: De ce parlamentarii români nu sunt niciodată jefuiţi de hoţi?
A: Curtoazie profesională.

Într-o pădure românească, un iepuraş românesc stătea turceşte lângă intrarea în vizuină şi îşi făcea de lucru cu laptop-ul. Vine vulpea românească, îl priveşte mirată şi îl întreabă:
– Ce faci, iepuraş?
– Ce să fac şi eu… Îmi scriu lucrarea de diplomă!
– Zău? Şi despre ce scrii tu la lucrarea ta de diplomă?
– Păi, scriu despre cum mănâncă iepurii vulpi!
– Ha, ha, ha, ce tâmpenie! Cine o să creadă aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină!
După numai câteva minute, iese iepuraşul din vizuină şi se aşează din nou, de parcă nu s-a întâmplat nimic. Mai trece ceva vreme, vine şi lupul românesc.
– Ce faci iepuraş?
– Ce să fac şi eu… Îmi scriu teza de diplomă!
– Zău? Şi despre ce scrii tu la teza ta de diplomă?
– Păi, scriu despre cum manâncă iepurii lupi!
– Ha, ha, ha, ce tâmpenie! Cine o să creadă aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină! După numai câteva minute, iese iepuraşul din vizuină şi se aşează din nou, de parcă nu s-a întâmplat nimic. Mai trece ceva vreme, vine ursul românesc.
– Ce faci iepuraş?
– Ce să fac şi eu.. îmi scriu teza de diplomă!
– Zău?! Şi despre ce scrii tu la teza ta de diplomă?
– Păi scriu despre cum mănâncă iepurii urşi!
– Ha, ha, ha, ce tâmpenie! Cine o să creadă aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină!
După numai câteva minute, iese iepuraşul din vizuină şi se aşează din nou, ca şi cum nu s-a întâmplat nimic. Dacă aruncăm o privire prin vizuină, vedem un petic de blană de vulpe, câteva coaste de lup, precum şi oase de urs. Alături, un leu cu burta plină, doarme. Concluzia: În pădurile româneşti, nu contează tema pe care o ai la lucrarea de diplomă, contează pe cine ai ca îndrumător!