Un țigan intra într-un restaurant.
Nu dăm pe datorie! zise barmanul, de îndata ce l-a văzut.
Da’ cin’ t-o cerut pe datorie, manca-ț-as? răspunse tiganul. Io de pomana vreau!

Un țigan la restaurant așteaptă el ce așteaptă și în cele din urmă strigă după ospătar:
Ospatar, un rom aici.
Te-am văzut, de-te dreacu!

La un restaurant mai select intră un țigan. La o masă alăturată vine ospătarul și îl întreabă pe român:
Bună seara cu ce să vă servim?
Un mușchi de vită dar mai în sânge așa!
Mamă, aude țiganul și se scarpină după ceafă și începe să gândească; și eu știam de la tata că e de rău să vorbești așa în lumea bună că te faci de râs, dar cum a zis ăsta înseamnă că e de bine, ia să vorbesc și eu ca românul ăsta să fiu și eu servit bine.
Vine ospătarul și la tigan.
Bună seara cu ce să vă servim?
Hauzi mancați-aș, hai dă-mi și mie un piept de pui da mai în sloboz așa!

Un țigan vine acasă cu un țigănuș de mână.
Ce este cu puradelu ăsta mă borfașule, e al tău? zice țiganca supărată.
Nu fă, stai liniștită, m-am dus la restaurant și am comandat un rom mic, și mi l-a dat p’ăsta.