– Bulă, am fost aseară la una. La un moment dat, mi-a spus: Stinge lumina și profită de mine! – Bravo, Ștrulă! Și ce ai făcut? – Păi ce puteam face, i-am furat televizorul.
Bancuri
O doamna cheamă meseriașul
O doamna cheamă dulgherul să localizeze și să repare un zgomot sâcâitor pe care-l auzea în casa. Acesta vine și întreabă: - Cum se face că acum nu aud nimic? - Nu e întotdeauna: numai când trece autobuzul pe strada. - Și de unde îl auziți? - Din șifonier. -... citeste mai mult
– Cum ți s-a părut prima noastră întâlnire?
-Frumoaso, cum ți s-a părut prima noastră întâlnire? -Cel mai interesant mi s-a părut că la final m-ai pus să îmi plătesc cafeaua, după ce două ore mi-ai vorbit despre cum faci tu bani din crypto. -Și ne mai vedem? -Ne mai vedem, dar o să îmi ascund țigările, pentru că... citeste mai mult
Un croitor, un electrician și un pantofar stau de vorbă
La o masă stau un croitor, un pantofar și un electrician. După mai multe pahare, discuția se încinge. Croitorul: – Croitoria a fost prima meserie din lume, oamenii nu puteau umbla dezbrăcați, trebuia să le facă cineva haine! Cizmarul: – Mai taci cu hainele tale, cu tot! Cizmăria a fost... citeste mai mult
– Ce știi despre inteligența artificială?
Bulă merge la un interviu pentru un job la o firmă IT. Angajatorul întreabă: – Ce știi despre inteligența artificială? Bulă: – Păi, știu că îmi ascultă telefonul, frigiderul mă judecă și aspiratorul mă ignoră. – Și… ce știi să faci? – Să sting becul când plec din cameră, să... citeste mai mult
Doi ardeleni discutau aprins
Ion și Gheorghe, doi ardeleni, discutau aprins: – Mă, am tot auzit la televizor, la radio, am cetit in ziar despre bursă da’ n-am ințeles ce-i aceea. Tu știi? – Cum să-ți explic, zice Gheorghe, să zicem că îți cumperi ouă, că astea fac pui, puii se fac găini, astea... citeste mai mult
Cioc cioc cioc la poarta Raiului
Cioc cioc cioc la poarta Raiului. Sfântul Petru se duce să vadă... cine oare să fie... - Ce vrei, țigane? Țiganul: - Dă, doamne, și mie că sunt și eu amărât, nu am casă nu am bani, mor copiii de foame. Sfântul Petru scoase bagheta și făcu o dată din... citeste mai mult
Un tip își savurează berea într-un bar
Un tip își savurează berea într-un bar. Din dorința de a conversa, se apleacă spre femeia solidă de lângă el și îi spune : - Vrei să auzi un banc trăznet cu blonde? Cu o voce răgușită, ea îi răspunde: - Până să te apuci să spui bancul, cred că... citeste mai mult
Site-ul Râzi cu lacrimi vă oferă doza zilnică de umor. Zilnic aici puteți găsi cele mai bune bancuri, glume inspirate și imagini haioase. Nu degeaba râsul este cel mai bun medicament! Râsul și umorul apropie oamenii, iar bancurile aduc voie bună. Aici găsiți bancuri tari pentru toate gusturile, fie că preferați bancurile cu Bulă, bancurile cu polițiști, cu moldoveni sau cele cu blonde. O colecție impresionantă de bancuri și glume menite să pună oamenilor zâmbetul pe buze și să alunge tristețea.
Românul este maestru în a face haz de necaz cu ajutorul bancurilor și glumelor!
Umorul bancurilor autohtone românești dezvăluie unele dintre atributele psihologice (ne)favorabile ale poporului român: o inteligenţă sclipitoare, materializată, adesea, în satiră şi umor, o voinţă puternică, îndrăzneală, bunăvoinţă, ospitalitate, sociabilitate/ egocentrism, neseriozitate, încăpăţânare, lipsă de disciplină, lene, duplicitate, falsitate, viclenie, spirit acid, înclinaţie spre superstiţie.
Românii par a deţine supremaţia în ce priveşte inventarul bancurilor pe care înşişi le-au compus începând cu perioada comunistă, când acestea deveniseră un mijloc de a se salva din calea neajunsurilor de tot felul. Statul la coadă pentru procurarea hranei, întreruperea electricităţii, lipsa energiei electrice au funcţionat ca motive pentru a face haz de necaz. Astfel, prin râs supraviețuirea devenea posibilă. Înmulţirea acestui folclor anecdotic şi după 89 atestă înclinaţia românului spre autoironie, satiră, spre specularea situaţiilor limită cu umor.
Predispoziţia românului de a lua peste picior alte popoare este actualizată, în registrul informal, şi în bancuri. În bancurile cu români, cetăţeanul nostru este prezent cel puţin într‑un triumvirat (sau grup mai extins de 4–5–6 persoane de alte naţionalităţi), iar ingeniozitatea lui iese întotdeauna triumfătoare.
În bancuri românești toate populaţiile ( americanii, francezii, italienii, germanii, etc.) cu care românii intră în contact sunt redate ca fiind inferioare. Pentru a demonstra flerul şi prezenţa de spirit a românului, bancurile îi plasează pe reprezentanţii celorlalte etnii în situaţii ambigue şi amuzante, surprinzându-le reacţiile verbale. Cele mai concludente sunt bancurile de tip întrecere între etnii.
Te invitam să citești cele mai amuzante, scurte, proaste și seci bancuri și glume pe care le-am selectat pentru tine.