La o masă stau un croitor, un pantofar şi un electrician. După mai multe pahare discuţia se încinge. Croitorul: – Croitoria a fost prima meserie din lume, oamenii nu puteau umbla dezbrăcaţi, trebuia să le facă cineva haine! Cizmarul: – Mai taci cu hainele tale cu tot! Cizmăria a fost... citeste mai mult
Bancuri
Ion și Maria ajung în Rai. – Îți place Mărie aici?
După un chef de pomină doi prieteni buni s-au întâlnit să se dreagă. Unul zice: – Mă, Ioane, trebuie să-ți spun ceva. Mi-e rușine de mor, dar trebuie să-ți spun că-mi ești prieten și mă macină prostia pe care am făcut-o. – Spune, mă, ce poate să fie așa grav?... citeste mai mult
Mama către Bulă: – Bulă, nu vreau să te mai aud că te baţi cu fratele tău!
– Bulă, tu ce vrei să te faci când vei fi mare? – Visez să fiu miliardar, ca tatăl meu. – Păi, ce, tatăl tău e miliardar? – Nu, și el visează… -- Mama către Bulă: - Bulă, nu vreau să te mai aud că te baţi cu fratele tău!... citeste mai mult
Bulă: Atât de mulţi bani am strâns pentru zile negre, încât…
La școală, învățătoarea vrea să știe ce profesie au părinții copiilor: – Ion, ce-i tatăl tău? – Tata e pilot. – Andrei, ce-i tatăl tău? – Tata e doctor. – Bulă, ce-i tatăl tău? – Tatăl meu e decedat… – Vai, îmi pare rău, condoleanțe, dar înainte de asta ce... citeste mai mult
– În primul rând, firma noastră este foarte obsedată de curăţenie, spune patronul
Patronul unei companii discută cu un tânăr care caută de lucru: - În primul rând, firma noastră este foarte obsedată de curăţenie, spune patronul. Ai avut grijă să-ți cureți pantofii pe covoraş înainte de a intra aici? - Desigur, am făcut-o, răspunde tânărul. - În al doilea rând, continuă patronul,... citeste mai mult
Ștrulă: – Cum, ţi-a fost un prieten atât de bun şi nu te duci la înmormântarea lui?
La ora de psihiatrie, studenții învață despre starea de calm, de iritare și de furie: Profesorul formează un număr de telefon. – Alo, vă rog frumos cu Radu. – Aici nu există niciun Radu. – Iată starea de calm, spune profesorul studenților. Mai sună o dată, la același număr de... citeste mai mult
Ea, în noaptea nunţii: – Totuşi, ai un „clopoţel” cam mic!
Bulă ajunge acasă beat, la ora 3:45. Bubulina îl vede și îl ia la întrebări: – Bulă, cum ai venit acasă? Cu taxiul, cu Bolt-ul, cu ce? – Am venit ca fulgerul! – Cum așa? – Adică am venit în zig-zag! -- Ea, în noaptea nunţii: - Totuşi, ai un... citeste mai mult
Sf. Petru către Bulă:– De câte ori și-au înșelat bărbatul, de atâtea ori fac o tumbă.
Moare Bulă și ajunge în Rai. Cum intră acolo, rămâne uimit, toate femeile care se găseau acolo mergeau câțiva pași și făceau 1-2-3 tumbe înapoi. Sf. Petru îl vede și merge spre el. Bulă îl întreabă: – De ce fac femeile asta? – De câte ori și-au înșelat bărbatul, de... citeste mai mult
Site-ul Râzi cu lacrimi vă oferă doza zilnică de umor. Zilnic aici puteți găsi cele mai bune bancuri, glume inspirate și imagini haioase. Nu degeaba râsul este cel mai bun medicament! Râsul și umorul apropie oamenii, iar bancurile aduc voie bună. Aici găsiți bancuri tari pentru toate gusturile, fie că preferați bancurile cu Bulă, bancurile cu polițiști, cu moldoveni sau cele cu blonde. O colecție impresionantă de bancuri și glume menite să pună oamenilor zâmbetul pe buze și să alunge tristețea.
Românul este maestru în a face haz de necaz cu ajutorul bancurilor și glumelor!
Umorul bancurilor autohtone românești dezvăluie unele dintre atributele psihologice (ne)favorabile ale poporului român: o inteligenţă sclipitoare, materializată, adesea, în satiră şi umor, o voinţă puternică, îndrăzneală, bunăvoinţă, ospitalitate, sociabilitate/ egocentrism, neseriozitate, încăpăţânare, lipsă de disciplină, lene, duplicitate, falsitate, viclenie, spirit acid, înclinaţie spre superstiţie.
Românii par a deţine supremaţia în ce priveşte inventarul bancurilor pe care înşişi le-au compus începând cu perioada comunistă, când acestea deveniseră un mijloc de a se salva din calea neajunsurilor de tot felul. Statul la coadă pentru procurarea hranei, întreruperea electricităţii, lipsa energiei electrice au funcţionat ca motive pentru a face haz de necaz. Astfel, prin râs supraviețuirea devenea posibilă. Înmulţirea acestui folclor anecdotic şi după 89 atestă înclinaţia românului spre autoironie, satiră, spre specularea situaţiilor limită cu umor.
Predispoziţia românului de a lua peste picior alte popoare este actualizată, în registrul informal, şi în bancuri. În bancurile cu români, cetăţeanul nostru este prezent cel puţin într‑un triumvirat (sau grup mai extins de 4–5–6 persoane de alte naţionalităţi), iar ingeniozitatea lui iese întotdeauna triumfătoare.
În bancuri românești toate populaţiile ( americanii, francezii, italienii, germanii, etc.) cu care românii intră în contact sunt redate ca fiind inferioare. Pentru a demonstra flerul şi prezenţa de spirit a românului, bancurile îi plasează pe reprezentanţii celorlalte etnii în situaţii ambigue şi amuzante, surprinzându-le reacţiile verbale. Cele mai concludente sunt bancurile de tip întrecere între etnii.
Te invitam să citești cele mai amuzante, scurte, proaste și seci bancuri și glume pe care le-am selectat pentru tine.