Un tip care mânca la un restaurant cheamă chelnerul: - Gustă, te rog, supa. Chelnerul, confuz, întreabă: - Este supa prea caldă? - Gustă supa! - Este supa prea rece? - Gustă supa! - A intrat o muscă în supă? - Gusta supa! Chelnerul, obosit de ghicit, cedează. - Bine,... citeste mai mult
Vasilica: - Vai, dragă, ce a slăbit soţul tău! Măria:- De la pescuit i se trage. - Nu ştiam, pescuitul slăbeşte? - Păi mănâncă ce prinde…
Se întâlneşte Bulă cu bunicul său în puşcărie. - Ce faci, bunicule? De ce eşti aici? - Păi am pescuit fără permis... - Şi cât ţi-au dat? - 25 de ani. - Nu se poate, ai mai făcut tu ceva... - Păi am pescuit cu dinamită. - Şi? Ce ai... citeste mai mult
Doi ciobani merg la un restaurant mediteranean. După ce citesc meniul îl întreabă pe chelner: - Domnule dragă, ce îs acelea fructe de mare? - Caracatiţă, calamar, rac, creveţi, răspunde chelnerul. - Apoi, bag de seamă, zice unul dintre ciobani, după cum zici dumneata, vulpea, ursul şi lupul îs fructe de... citeste mai mult
Soţul şi soţia la restaurant serveau cina. Ajung la desert. Soţul: - Nu mai pot! Soţia: - Ştiu că eşti impotent, dar taci şi mănâncă!
Un restaurant foarte elegant. Unul dintre clienţi şi-a legat şerveţelul la gât. Şeful de sală cheamă ospătarul şi îi spune: - Atrage-i, te rog, politicos, atenţia, că aici nu se obişnuieşte aşa ceva! Ospătarul se duce la client şi-l întreabă prietenos: - Ce doriţi, ras sau tuns?
Doi pescari discută pe malul lacului. Unul dintre ei se arată încântat de cât de mult peşte este în apă. Celălalt îl întreabă: - Ia spune, când e cea mai bună perioadă de pescuit aici? - Între 13:00 şi 14:00. - De ce tocmai atunci? - Pentru că e pauză... citeste mai mult
Doi bărbaţi ies la pescuit sub un pod. Unul din ei se ridică şi vede un cortegiu traversând podul. Işi scoate şapca, işi apleacă capul, cortegiul trece podul, omul işi pune şapca din nou pe cap, se aşează şi aruncă la loc undiţa in apă... - Asta chiar a fost... citeste mai mult
Trei pensionari erau într-o barcă şi dădeau la peşte când deodată un înger vindecător apare lângă ei. Ăştia, înmărmuriţi, după ce le revine glasul încep să îi ceară: – Eu am o durere mare de spate de câţiva ani, nu pot să scap de ea… Îngerul îi atinge spatele şi... citeste mai mult
Într-a șasea zi, Dumnezeu a creat bărbatul. Apoi a creat femeia. Apoi a creat iarăși bărbatul… că celălalt fugise.
Bulă a fost condamnat la 99 de ani, 9 luni și 9 zile de închisoare. – De ce ți-au dat o așa pedeapsă? întreabă plângând Bubulina. – Mi-au dat 9 zile că m-am uitat la Ceaușescu? – Bine, dar 9 luni? – Că m-am uitat la el cu luneta. –... citeste mai mult
Bubulina:– Bulă, plângeai după mine, dar te-ai dus la alta. Bulă: – Ai dreptate, Bubulino, dar să știi că m-am dus trist…
Bulă e plecat cu clasa într-o excursie pe munte. Proful de Geografie: – Bulă! In fața ta e Nordul, la stânga e Vestul, la dreapta e Estul. Ce ai in spate? – Rucsacul!
Iese Gheorghe pe drum şi ajunge în faţa casei lu’ Ion, care stătea la poartă. – Bă, Ioane, hai şi-om mere la crâşmă să bem o ţuică! – Nu vreu. – Hai, bă, Ioane, de ce nu vrei? Ţi-e frică de femeie? – Nu, cum să-mi fie? Tocmai mie? –... citeste mai mult
La cabana asta au anunţuri mincinoase: pe uşă scrie „femei”, dar înăuntru sunt doar wc-uri. -- La restaurantul cabanei: - Cabanier! - Da, vă rog. - Mai prăjeşte-mi puţin puiul ăsta, că mi-a mâncat toată salata!
Bulă conduce neatent şi intră în maşina unui preot. Se dau amândoi jos, şi evaluează paguba. – Iartă-mă, părinte! zice Bulă. – Fiule, Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat, spune preotul. – Părinte, ca să ştiu că m-ai iertat, hai sa bem una mică. – Bine, fiule, zice preotul. Scoate... citeste mai mult
Erau într-o seară doi beţivi care veneau de la cârciumă. Unul dintre ei venea în patru labe iar celălalt sprijinit de un gard. Cel sprijinit de gard râde şi spune: – Ce rău ai ajuns, mergi în patru labe… Cel în patru labe îi spuse: – Da’ ce-o să faci tu... citeste mai mult
După o petrecere cu vin şi ţuică, se trezeşte unul şi se ridică dintr-un şanţ şi-l întreabă pe primul trecător: – Nu vă supăraţi, unde sunt? – În Piaţa Unirii. – Bine, bine, dar în ce oraş?
Două blonde urcă pe munte. Prima o întreabă pe cea de-a doua: - Care crezi tu că e mai departe: luna sau Londra? - Fata da’ proastă mai eşti. Vezi tu Londra de aici ?
Un scoţian pe patul de moarte: - Fiule, ştii hotelul meu de lux? - Da, tată… - Şi fabrica de rulmenţi, şi lanţul de fast food-uri, şi nu în ultimul rând reşedinţa din Malibu? - Da tată… Ce vrei să spui? Că mi le laşi toate mie? - Nu, fiule,... citeste mai mult
Două prietene se întâlnesc întâmplător pe stradă, după mulţi ani. Se îmbrăţişează bucuroase şi încep să se descoasă despre bărbaţii lor cunoscuţi în anturaj ca mari adepţi ai lui Bachus: – Auzi dragă, mai bea al tău aşa mult? – Nuuu…, l-am dezvăţat. – Cum ai reuşit, dă-mi şi mie... citeste mai mult
Site-ul Râzi cu lacrimi vă oferă doza zilnică de umor. Zilnic aici puteți găsi cele mai bune bancuri, glume inspirate și imagini haioase. Nu degeaba râsul este cel mai bun medicament! Râsul și umorul apropie oamenii, iar bancurile aduc voie bună. Aici găsiți bancuri tari pentru toate gusturile, fie că preferați bancurile cu Bulă, bancurile cu polițiști, cu moldoveni sau cele cu blonde. O colecție impresionantă de bancuri și glume menite să pună oamenilor zâmbetul pe buze și să alunge tristețea.
Românul este maestru în a face haz de necaz cu ajutorul bancurilor și glumelor!
Umorul bancurilor autohtone românești dezvăluie unele dintre atributele psihologice (ne)favorabile ale poporului român: o inteligenţă sclipitoare, materializată, adesea, în satiră şi umor, o voinţă puternică, îndrăzneală, bunăvoinţă, ospitalitate, sociabilitate/ egocentrism, neseriozitate, încăpăţânare, lipsă de disciplină, lene, duplicitate, falsitate, viclenie, spirit acid, înclinaţie spre superstiţie.
Românii par a deţine supremaţia în ce priveşte inventarul bancurilor pe care înşişi le-au compus începând cu perioada comunistă, când acestea deveniseră un mijloc de a se salva din calea neajunsurilor de tot felul. Statul la coadă pentru procurarea hranei, întreruperea electricităţii, lipsa energiei electrice au funcţionat ca motive pentru a face haz de necaz. Astfel, prin râs supraviețuirea devenea posibilă. Înmulţirea acestui folclor anecdotic şi după 89 atestă înclinaţia românului spre autoironie, satiră, spre specularea situaţiilor limită cu umor.
Predispoziţia românului de a lua peste picior alte popoare este actualizată, în registrul informal, şi în bancuri. În bancurile cu români, cetăţeanul nostru este prezent cel puţin într‑un triumvirat (sau grup mai extins de 4–5–6 persoane de alte naţionalităţi), iar ingeniozitatea lui iese întotdeauna triumfătoare.
În bancuri românești toate populaţiile ( americanii, francezii, italienii, germanii, etc.) cu care românii intră în contact sunt redate ca fiind inferioare. Pentru a demonstra flerul şi prezenţa de spirit a românului, bancurile îi plasează pe reprezentanţii celorlalte etnii în situaţii ambigue şi amuzante, surprinzându-le reacţiile verbale. Cele mai concludente sunt bancurile de tip întrecere între etnii.
Te invitam să citești cele mai amuzante, scurte, proaste și seci bancuri și glume pe care le-am selectat pentru tine.
