Doi șobolani la cinema mâncau o rolă de film. – Ei, cum îți place filmul? – A fost mai bună cartea.
Bancuri
Ion, Gheorghe și călătoria în Italia
Trebuie să mergem în Italia, îi spune Gheorghe lui Ion. – De ce, mă Gheorghe? – Păi acolo iei micul dejun, după care faci amor toată dimineaţa. La prânz, o masă bogată, câteva sticle cu vin şi iar amor toată după-amiaza, apoi o cină uşoară, cu şampanie şi toate cele... citeste mai mult
Cum recunoşti mirele la o nuntă de moldoveni?
Cum recunoști mirele la o nuntă de moldoveni Cum recunoşti mirele la o nuntă de moldoveni? – Are cel mai mişto trening. ++ De ce țin moldovenii târnăcopul lângă televezior – De ce ţin moldovenii târnăcopul lângă televizor? – Când se strică un canal, sapă altul. ++ Ștefan cel Mare... citeste mai mult
Discuție dintre doi ciobani moldoveni
Discuție dintre doi ciobani moldoveni Erau doi ciobani moldoveni şi stăteau sprijiniţi în bâte. Deodată unul dintre ei ia bâta şi îl loveşte zdravăn pe celălalt în faţă. Ăla se ridică plin de sânge şi ia poziţia iniţiala fără să zică nimic. Peste un timp îl întreabă pe celălalt cioban:... citeste mai mult
Șeful îil trimite pe angajat la psiholog
În ultima vreme eram prea stresat din cauza jobului. Șeful mi-a recomandat să merg la un psiholog. Psihologul mi-a recomandat să primesc viața așa cum e ea și să zâmbesc mai des. Azi m-am dus la birou și am încercat să fiu toată ziua cu zâmbetul pe buze; mă uitam... citeste mai mult
– Dragă, nu ştiu ce să mă mai fac cu soţul meu!
-Dragă, nu ştiu ce să mă mai fac cu soţul meu! Tot timpul numai: „Mamei nu i-ar plăcea asta”, „Vai, de-ar vedea mama ce facem!”, „Mama zice că nu e bine”, „Mama face mai bine asta” şi tot aşa… E băieţelul mamei! Nu mai suport, dacă-l mai aud o dată... citeste mai mult
Ion și Gheorghe au o discuție despre bursa de valori
– Mă Ioane, eu tot văd la TV și ascult la radio de bursă. Ce e aia bursă? – Păi, mă Gheo, e cam greu de explicat, dar uite îți dau un exemplu. Tu îți cumperi o găină care îți face niște ouă. Din ouăle alea ies alte găini care... citeste mai mult
Bulă câștigă la toate pariurile
Bulă era foarte norocos şi câştiga la orice joc: loto, bingo, pariuri sportive, loz în plic. Sătul de atâta noroc, merge la biserică şi se roagă: – Doamne, fă să mai câştige şi alţii şi să pierd şi eu măcar o dată! Dumnezeu îl aude şi-i spune că l-a ales... citeste mai mult
Bubulina, tolănită pe canapea, se uită la tv
Bulă, Bubulina și emisiunea Chefi la Cuțite Bulă vine acasă de la serviciu, flămând și nervos. O vede pe Bubulina, tolănită pe canapea, uitându-se la Chefi la Cuțite. – Bubulino, de ce te uiți la Chefi la Cuțite?! Oricum nu știi să gătești. – Așa este, Bulă. Dar tu de... citeste mai mult
Site-ul Râzi cu lacrimi vă oferă doza zilnică de umor. Zilnic aici puteți găsi cele mai bune bancuri, glume inspirate și imagini haioase. Nu degeaba râsul este cel mai bun medicament! Râsul și umorul apropie oamenii, iar bancurile aduc voie bună. Aici găsiți bancuri tari pentru toate gusturile, fie că preferați bancurile cu Bulă, bancurile cu polițiști, cu moldoveni sau cele cu blonde. O colecție impresionantă de bancuri și glume menite să pună oamenilor zâmbetul pe buze și să alunge tristețea.
Românul este maestru în a face haz de necaz cu ajutorul bancurilor și glumelor!
Umorul bancurilor autohtone românești dezvăluie unele dintre atributele psihologice (ne)favorabile ale poporului român: o inteligenţă sclipitoare, materializată, adesea, în satiră şi umor, o voinţă puternică, îndrăzneală, bunăvoinţă, ospitalitate, sociabilitate/ egocentrism, neseriozitate, încăpăţânare, lipsă de disciplină, lene, duplicitate, falsitate, viclenie, spirit acid, înclinaţie spre superstiţie.
Românii par a deţine supremaţia în ce priveşte inventarul bancurilor pe care înşişi le-au compus începând cu perioada comunistă, când acestea deveniseră un mijloc de a se salva din calea neajunsurilor de tot felul. Statul la coadă pentru procurarea hranei, întreruperea electricităţii, lipsa energiei electrice au funcţionat ca motive pentru a face haz de necaz. Astfel, prin râs supraviețuirea devenea posibilă. Înmulţirea acestui folclor anecdotic şi după 89 atestă înclinaţia românului spre autoironie, satiră, spre specularea situaţiilor limită cu umor.
Predispoziţia românului de a lua peste picior alte popoare este actualizată, în registrul informal, şi în bancuri. În bancurile cu români, cetăţeanul nostru este prezent cel puţin într‑un triumvirat (sau grup mai extins de 4–5–6 persoane de alte naţionalităţi), iar ingeniozitatea lui iese întotdeauna triumfătoare.
În bancuri românești toate populaţiile ( americanii, francezii, italienii, germanii, etc.) cu care românii intră în contact sunt redate ca fiind inferioare. Pentru a demonstra flerul şi prezenţa de spirit a românului, bancurile îi plasează pe reprezentanţii celorlalte etnii în situaţii ambigue şi amuzante, surprinzându-le reacţiile verbale. Cele mai concludente sunt bancurile de tip întrecere între etnii.
Te invitam să citești cele mai amuzante, scurte, proaste și seci bancuri și glume pe care le-am selectat pentru tine.