Un bogat bancher evreu își însoară băiatul.
– Simon, fiule, mâine zburam la Tel Aviv pentru nunta ta. Îmi dau brusc seama că nu ți-am spus multe lucruri despre viață. De mâine vei fi împreună cu soția ta, trebuie să știi unele lucruri. Uite, spre exemplu, cunoști degetele de la mana?
– Sigur, tata, degetul mare, arătător, mijlociu etc
– Nu, fiule, stai să-ți explic: exista degetul călătoriei, al direcției, al placerii, al căsătoriei și al distincției.
– Ah, nu știam asta, tata.
– Degetul călătoriei este degetul mare, care iți permite să faci autostopul; degetul direcției, indexul, îl întinzi că să indici un anumit lucru; degetul căsătoriei, inelarul, pe care pui verigheta; iar degetul distincției, cel mic, pe care-l ridici când bei cafea.
– Am înțeles, tata, dar ai uitat degetul placerii!
– Ah, Simon, l-am lasat pe cel mai bun la sfârșit… degetul placerii este degetul mijlociu, cel mai lung și mai frumos… pentru placere, fiule… îl umezești cu limba… și numeri bancnotele.

Foto pixabay.com