Un tânăr dintr-un sat trebuia să se căsătorească, având de-acum o vârstă … .
Caută el, caută, se îndrăgostește și vine acasă, pentru a o arăta părinților pe aleasa inimii lui. Tatăl lui se uită la ea, îl ia deoparte pe fiul său și-l întreabă:
– De-ai cui este?
– De-ai lui Pavalache, tată!
– Păi, în situația asta, nu poți să te căsătorești cu ea, fiindcă-ți este soră. Asta, e … . Îmi pare rău … . Știi tu, valurile tinereții, eu și cu mama ei…
Necăjit, tânărul caută o altă fată. După ceva timp, găsește, așa că o prezintă și pe aceasta părinților. Tatăl îl ia deoparte:
– Este de-ai lui Stroe, nu? Nu poți să te casatoresti cu ea, că-ți este soră. Știi tu, valurile tinereții, fiule. Îmi pare rău … .
Necăjit, fiul îl întreabă:
– Auzi tată? Pe fata lu’ Cristea o știi?
– Da fiule, și ea îți este soră!
– Dar pe a lu’ Marin o știi?
– Da!
– Și, îmi este tot soră?
– Da fiule, îmi pare rău … . Valurile tinereții … .
Dezamăgit, fiul se duce la maică-sa și-i spune:
– Auzi, mamă, nu vreau să creez scandal în casă, dar tata, când era tânăr, era armăsarul satului! Ăsta s-a culcat cu toate femeile din sat. Acum, când vreau să mă însor și eu, îmi spune că nu pot cu aia, că mi-e soră, cu aia nu, că mi-e soră, și tot așa … . Ce să fac, că am ajuns la disperare?
– A … dă-l dracu’, mamă, și însoară-te cu care vrei, că nici el nu este tac-tu’ … !
Foto pixabay.com